Descântec eșuat în jucărie

Șapte zile-n șapte bobi,
șase lacrimi-n șase stropi,
cinci lămâi în cinci sughițuri,
patru ierni în patru țurțuri,
trei frunze într-un trifoi,
norocu-mpărțit la doi,
unul suntem amândoi,
croșetați din doi în doi,
și pe față și pe dos,
și de sus dar si de jos,
cât sa facem jucarie
din pseudopoezie;
suna ca un plugușor
dar la albul din obor
din ce s-ar fi vrut descântec
sună acum al iernii cântec!
Vă salut pe toți, pe rând,
Si cu soarele în gând!

7 Comment

  1. Nicoleta Ioniță says: Răspunde

    …la cât de sucite-s toate, parcă văd că nu ne rămâne decât să alungăm vremea rea, iarna din primăvară, așa cum alungau bunicii noștri bolile, cu descântece. Haioasă jucăria ta!

    1. Adriana says: Răspunde

      …asa, ca prea aveam text serios pe celalalt blog…

  2. Din imagine se pare ca vine Craciunul la voi … Apoi sincera sa fiu si eu „as descanta” daca as fi în locul tau!
    Hai cu primavera/vara! 🙂 Pupici, weekend fain!

    1. Adriana says: Răspunde

      …eu ti-am zis ca a venit iar o portie de iarna, dar de azi e soare se topeste totul usor, semn ca descantecul meu a functionat..hihihi

  3. Văleuuu! Serioasă treabă la voi. La mine nu s-a depus chiar aşa…

  4. em says: Răspunde

    Cât mi-a plăcut poezia! E o joacă atât de inteligent concepută… cât depre foto mă chinui rău să nu te invidiez. Iubesc animăluțele, dar după o experiență nu prea bună cu un Golden Retriever, soțul meu nu mai vrea să avem nici un animăluț, explicându-mi, pe bună dreptate, că e greu mai ales când lipsim de acasă mai multă vreme (de la o săptămână în sus). Înțeleg, dar tot am în suflet dorința să am măcar un câine sau o pisică. Ufff. Frumoși pot fi!

  5. Dar ce bine ai reuşit a descânta versurile acestea, dându-le valenţe multiple!… Imaginea e genială, bucuria ce răzbate din ea e molipsitoare, ca nişte copii ce fac haz de prima ninsoare a anului. Chiar nu contează că ar fi trebuit să fie flori în locul ei. 🙂

Lasă un răspuns